Rapoartele de activitate ale aleșilor locali, instrument în susținerea transparenţei decizionale şi a accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public

 

despre_proiect

Proiectul actual, intitulat Cetățenie activă pentru o bună guvernare locală transparentă, abordează guvernarea locală din România din perspectiva răspunderii aleşilor locali față de cetățeni. Prin acest proiect Centrul pentru Politici Publice și partenerii săi (Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Centrul de documentare și informare publică Iași, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe) doresc să contribuie la analiza și evaluarea calității democrației și a actului de guvernare locală care rămân în continuare un domeniu slab explorat și, ca urmare, puțin înțeles la nivel național. La modul cel mai general, termenul de guvernare locală se referă atât la democraţia locală (alegeri, consilii, primari, status) cât şi la administraţia locală (servicii publice, de interes local sau mai larg).

Întrebări de genul „prin ce diferă cultura politică locală de la o jurisdicție la alta?”, sau „cum percep aleşii locali obligaţia de a informa cetăţenii privind activitatea lor?”, etc. încă așteaptă un răspuns sistematic și cuprinzător. Prin acest proiect ne-am propus accentuarea acelor aspecte ale democraţiei locale care derivă din mecanismele de responsabilizare a aleșilor locali față de cetățeni prin măsurile formale privind obligativitatea elaborării unor rapoarte anuale de activitate.

Motivele înțelegerii superficiale a evoluției domeniului guvernării locale se datorează printre altele și fragmentării excesive a jurisdicțiilor locale care face analiza acestui spațiu unul deosebit de dificil. Mai mult, deși funcțiile și responsabilitățile de bază ale tututor autorităților publice locale sunt similare, cele 3.228 de autorități publice locale variază pe o paletă foarte largă în ceea ce privește structura economiei locale, gradul de dezvoltare economică și socială, accesul la servicii de utilitate publică și private, etc.

Aceste variații sunt reflectate și în exercițiul bugetar 2014, când totalul veniturilor celor 6 sectoare ale Municipiului București (adică, 7,7 miliarde lei) a fost echivalentul a 49% din totalul veniturilor celor 2.861 comune din țară (adică, 15,79 miliarde lei), deși populația Bucureștiului reprezintă doar 9,7% din populația țării, iar comunele aveau însumate 31,8% din populația țării. Analiza privind evoluția gradului de colectare al impozitelor și taxelor locale la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în perioada 2008 – 2013, publicat de Direcția Generală Administrație Publică, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale denotă variații semnificative în capacitatea autorităților locale de a colecta taxe locale. De exemplu, în anul 2013, comuna Săndulești din județul Cluj a realizat un grad de colectare a taxelor locale de 24,39%, urmat de comuna Bogdănești din județul Suceava, cu un grad de colectare de 28,24%. La polul opus se află Șimleul Silvaniei din județul Sălaj, orașul Eforie și municipiul Medgidia, ambele din județul Constanța, respectiv municipiul Caransebeș din județul Caraș-Severin, toate înregistrând un grad de colectare de 100%.

Prin gestiunea serviciilor publice de interes regional, cele 42 de Consilii Județene au la rândul lor un rol bine definit în domeniul guvernării locale. Acest lucru, printre altele, este indicat și de ponderea veniturilor și a cheltuielilor acestora din totalul bugetelor publice locale. Dacă în anul 2014 toate 3.228 autorități publice locale au realizat un venit total de 53,67 miliarde lei, atunci Consiliile Județene au gestionat 18% (adică, 9,6 milliarde lei) din totalul veniturilor tuturor autorităților publice locale.

Proiectul actual se restrânge strict la analiza modului în care aleşii locali la nivelul Consiliilor Județene se responsabilizează în faţa cetăţenilor prin elaborarea și asigurarea comunicării raportului anual de activitate și va contribui la îmbogățirea dezbaterilor pentru alegerile locale din 2016.

Context

Proiectele precendente ale CENPO – derulate în anii 2007 – 2009 (finanțate de Agenția pentru Strategii Guvernamentale și Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe) – vizând evaluarea măsurii în care Consiliile judeţene respectă reglementările privind transparenţa decizională şi accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public, precum şi reglementările privind raportarea anuală a activităţii de către aleşii locali au relevat o serie de neajunsuri, atât în măsura în care aleși locali sunt dispuşi să elaboreze şi autoritățile să prezinte rapoarte de activitate, cât și conținutul informaţional slab articulat al rapoartelor depuse. Astfel, analiza Studiu de politici privind informarea cetăţenilor despre activitatea aleşilor locali pentru perioada 2004-2007[1] a raportat că doar 34,34% din totalul rapoartelor ce trebuiau depuse de către aleșii locali la nivelul Consiliilor județene au fost depuse (p. 40). Propunerea unor modele de raportare adoptate de unele Consilii județene, precum și revenirea în anul următor cu un nou val de solicitare privind publicarea raportelor de activitate a facilitat creșterea raportului de elaborare și publicare a acestora la 48,4% (studiul, Consolidarea transparenţei în instituţii ale administraţiei publice locale judeţene)[2].

Pe lângă faptul că aleşii locali sunt „în serviciul comunităţii locale” (L215, art. 51, alin (1)) iar „participarea aleşilor locali la activitatea autorităţilor administraţiei publice locale are caracter public şi legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivităţii în care îşi exercită mandatul” (L393, art. 3, alin. (1)) aceștia au și o serie de obligaţii în relaţia cu cetăţenii. În vederea realizării acestui obiectiv în legislaţia privind guvernarea locală a fost intrudus mecanismul raportului de activitate al alesului local. Conform Legii 215/2001, legea administraţiei publice locale, art. 51, alineatul (4), fiecare consilier local este obligat să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului. La capitolul referitor la consiliul judeţean al aceleiaşi legi articolul 98 specifică: „Dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi ale articolului 54 se aplică în mod coresponzător”. Prin această măsură intenția cea mai probabilă a leguitorului pare a fi fost aceea de a oferi cetăţenilor informaţie condensată despre activitatea aleşilor locali.

 

[1] Stanuș et al. (2008) Studiu de politici privind informarea cetăţenilor despre activitatea aleşilor locali, disponibil aici

[2] Pop, et al.l (2009) Consolidarea transparenţei în instituţii ale administraţiei publice locale judeţene, disponibil aici.